Preview
Virusul este o particulă submicroscopică, care este formată dintr-o teacă, sau înveliş cu rol de protecţie de natură proteică, numită capsidă şi un material genetic. Materialul genetic poate să fie ADN, fie ARN.
ISTORIC
Existenţa unor microorganisme invizibile la microscop a fost intuită de Pasteur după ce toate încercările de a pune în evidenţă agentul turbarii au părut a fi zadarnice. După unii precursori geniali (Edward Jenner, Pasteur), progresele în domeniul virologiei au rămas neînsemnate şi până la începutul secolului al XX-lea, s-a vorbit în continuare de acele "fiinţe imaginare", fără ca ele să fie cunoscute. Cu ajutorul microscopului optic cu lumină ultravioletă ("ultramicroscopul"), se pot distinge obiecte până la o fineţe dimensională de 0,15 μm, la măriri de 6.000-7.000 ori. Cu toate acestea, virusurile (inframicrobii), nu se pot observa cu aceste microscoape. Observarea lor cere o mărire de ordinul 10.000-15.000 ori, ceea ce nu se poate obţine cu microscopul optic, deoarece astfel de măriri necesită puteri separatoare de 0,2 μm. La sfârşitul secolului al XIX-lea, s-a reuşit detectarea lor printr-o metodă indirectă; după triturarea ţesuturilor care le conţin, virusurile traversează filtrele şi prin injectare transmit o anumită boală, astfel că li s-a atribuit denumirea de virusuri filtrante. Lucrările lui R. Degkwitz (1927) şi T. Taniguchi (1935) au demonstrat că rujeola este cauzată de un virus. La fel şi rubeola. Aceste două virusuri vor fi cultivate ulterior de Enders (1962).
În 1935, W. M. Stanley izolează o proteină si demonstrează că inocularea acesteia unor plante provoacă boala numită mozaicul tutunului; de asemenea, arată că proteina păstrează această proprietate şi după cristalizare; Bowden şi Pirie îi confirmă descoperirile în 1937. Ulterior s-a
|
