Preview
Tipuri de reţele
O primă clasificare a reţelelor este constituită de împărţirea lor în reţele LAN (Local Area Network) şi reţele WAN (Wide Area Network).
Reţelele LAN sunt folosite de obicei pentru a partaja resurse (fişiere şi periferice) şi de a facilita schimbul de informaţii între nodurile componente. Conectarea tipică este realizată prin cablu, cu o limită dată pentru un drum între două noduri (de exemplu 10 km).
La fiecare moment de timp, într-o astfel de reţea este transmis un singur mesaj.
Numele reţelei desemnează produsul şi nu reţeaua (aşa cum se întâmplă la reţelele WAN). De exemplu Ethernet este un produs al companiei XEROX.
Probleme algoritmice pentru astfel de reţele:
1) sincronizarea: aşteptarea îndeplinirii unei condiţii;
2) difuzarea totală (broadcasting) : transmiterea unui mesaj către toate celelalte noduri;
3) selectarea unui proces pentru îndeplinirea anumitor acţiuni;
4) detectarea terminării: un nod ce întreprinde o acţiune, în care antrenează şi alte noduri, trebuie să fie capabil să detecteze momentul încheierii acţiunii;
5) excluderea reciprocă: utilizarea unor resurse sub excludere reciprocă (de exemplu modificarea unui fişier sau scrierea la imprimantă);
6) detectarea şi prevenirea blocării totale (deadlock);
7) gestionarea distribuită a fişierelor.
Reţelele WAN permit comunicarea pe distanţe mai mari, prin legături directe între noduri, realizate prin linie telefonică, fibră optică, legătură via satelit etc. Ele sunt grafuri orientate.
Probleme algoritmice pentru astfel de reţele:
1) siguranţa schimbului de informaţii pe fiecare arc al grafului. Informaţia eronată trebuie recunoscută ca atare şi corectată. Menţionăm că este posibil ca mesajele să sosească într-un nod în altă ordine decât cea în care au fost transmise, pot fi duplicate etc.;
2) selectarea de căi de comunicare (rutare) între nodurile care schimbă informaţii, deoarece un graf complet este prea costisitor şi în general nici nu este realizabil. Modul de rutare trebuie actualizat în cazul în care un nod al reţelei cade (devine nefuncţional);
3) evitarea congestionării unor căi de comunicaţie, realizată tot prin (re)rutare;
4) evitarea blocării totale;
5) securizarea datelor şi a transmisiilor.
Deosebirile esenţiale între cele două tipuri de reţele se referă la:
1) securizare: în reţele LAN se presupune că transmiterea este corectă, pe când în reţelele WAN trebuie presupus că în timpul transmiterii mesajelor se poate întâmpla \"ceva rău\";
2) timpul de comunicare: în reţelele WAN timpul de comunicare este mult mai mare (de 10k ori mai mare, k 1) decât în reţelele LAN; aceast timp este la rândul său mult mai mare decât cel cerut de prelucrările locale;
3) omogeneitatea: în reţelele WAN trebuie presupus că sunt utilizate simultan mai multe protocoale (vezi paragraful următor), ceea ce pune problema recunoaşterii şi conversiei între ele;
4) încrederea reciprocă: nu este presupusă în reţelele WAN şi drept urmare trebuie luate măsuri de securitate adecvate.
|
