Preview
SISTEMUL SOLAR
SISTEMUL SOLAR s-a format acum, aproximativ 4 miliarde de ani (I const( (n SOARE, cele nou( planete care se (nv(rt in jurul lui (I sateli(ii lor. Aceste planete sunt: MERCUR, VENUS, PAMANT, MARTE, JUPITER, SATURN, URANUS, NEPTUN, si PLUTO. Sistemul solar s-a format, probabi, dintr-un nor de gaze (I praf care s-a desprins dintr-un nor mai mare. For(ele gravita(ionale au f(cut ca norul s( se (nv(rteasc( (I s( se contracte. Centrul, devenind foarte compact, dens (I extrem de fierbinte, a format SOARELE. Celelalte materiale au format un disc, care (ngr(m(dindu-se, au format corpuri. In urma ciocnirii corpurilor (I r(cirii lor s-au format planetele.
SOARELE SOARELE este o mas( gazoas(, de m(rime medie care are c(ldur( (I lumin( proprie, (I care con(ine 99.9% din toat( materia din sistemul solar. Toate planetele, inclusiv PAMANTUL, fac o mi(care de revolu(ie (n jurul SOARELUI. Cu toate c( mai pu(in de jum(tate din a miliarda parte din energia SOARELUI ajunge pe PAMANT (n fiecare secund(, este deajuns s( sus(in( via(a. Petele solare, care apar pe suprafa(a SOARELUI ca ni(te pete negre, sunt regiuni mai reci de pe SOARE. Explozile solare - erup(ii de gaz (I particule asociate cu petele solare - pot distruge comunica(iile (I sistemul electric de pe PAMANT. V(ntul solar, un (uvoi de particule electrizate, str(bate tot sistemul solar, cauz(nd AURORA BOREALA.
MERCUR MERCUR este cea mai apropiat( planet( de SOARE. De pe suprafa(a uscat( a planetei, SOARELE apare de doua ori mai mare ca de pe PAMANT. Temperaturile de pe suprafa(a planetei, care variaz( cel mai mult din sistemul solar, pot ajunge amiaza la 427 de grade Celsius (I pot sc(dea noaptea p(n( la -184 grade Celsius. Suprafa(a lui MERCUR este acoperit( de cratere, provenite din bombardamentele cu meteori(I (I comete. MERCUR pare a fi f(cut( (n majoritate din fier. Din cauza miezului de fier, planeta are c(mp gravita(ional, dar este prea mic (I pre..pare a fi mai mult un asteroid f(cut dintr-un amestec deroc(, ghia((, amoniac (I metan. PLUTO (I singurul ei satelit func(ioneaz( ca o planet( dubl(. CHARAN, satelitul lui PLUTO, este aproape jum(tate din m(rimea planetei (I ar p(rea de pe cerul lui PLUTO ca fiind aproximativ de (ase ori m(rimea LUNII. Cele dou( corpuri se rotesc (n jurul unui punct balansat care se afl( (ntre ele. Cele dou( corpuri (mpart chiar atmosfera sub(ire de nitrogen a lui PLUTO.
|
