Preview
SATELITI NATURALI
* LUNA
Multi isi inchipuie ca Luna a fost mereu la fel, ca infatisarea ei de astazi este infatisarea ei din totdeauna. Altii, dimpotriva, cred ca luna este cu mult mai " noua " decat este in realitate. Filozoful Aristotel povesteste ca " barbarii , care populau initial Arcadi, fusesera invinsi is izgoniti ... inainte de aparitia lunii ". Pentru a-is sublinia vechimea, pe care o socoteau un temei de mandrie, Arcadienii insisi isi spuneau " Proselenes ", adica " mai vechi decat luna ". Ei credeau ca stramosii lor cei mai indepartati traisera intr-o vreme cand Pamantul nu avea inca satelit natural.
Ca toate corpurile ceresti, satelitul Pamantului e produsul unei evolutii indelungate, iar la suprafata lui, geologii Lumii, sau mai precis selenologii, identifica formatii " tinere " is " batrane ".
Ceea ce ne intereseaza in primul rand in ceea ce ne priveste istoria Lumii, este felul in care s-a nascut acest corp ceresc. Din pacate, in aceasta privinta ca is in multe altele, nu exista o parere unanim acceptata, ci mai multe teorii.
Parerile mai vechi despre originea Lumii se bazeaza pe ipoteza ca Luna " s-a rupt " din masa nesolidificata a Pamantului. Dupa aceasta ipoteza, botezata de savanti " rotationara ", separarea Lunii de planeta noastra s-a datorat marii viteze initiale de rotatie a Pamantului in jurul propriei axe. Aceasta viteza, care era is mai mult sporita de procesul de contractie a materiei planetare, a facut ca, prin actiunea fortei centrifuge Pamantul sa ia tot mai mult o forma alungita, iar apoi o parte din masa lui sa se desprinda din trupul planetei. Evadarea nu a avut insa un succes deplin. Forta de atractie a Pamantului a retinut-o pe " fugara " transformand-o in satelit terestru.
Cercetarile insa au dovedit ca aceasta ipoteza nu corespunde realitatii; un fragment astfel desprins s-ar fi departat pentru totdeauna de Pamant, asa cum rezulta din calculele foarte precise.
Dupa o alta ipoteza, care a fost is ea contes.. creste astfel cu fiecare revarsare.
Mai exista o ipoteza, dupa care muntii inelari, sau o parte din ei, s-ar fi format datorita marii presiuni a unor gaze din interiorul astrului. Gazele ar fi rabufnit la suprafata, dupa ce au provocat un soi de umflaturi care s-au spart lasand in urma circurile.
Trebuie subliniat ca evolutia Lunii nu este un proces incheiat, asa cum cred unii. Ea continua is astazi, desi ritmul schimbarilor care se produc este cu mult mai lent decat alta data.
|
