Preview
Templul Meiji Jingu, construit în 1920, în memoria împăratului ce a dat numele celei mai înfloritoare epoci, Meiji, a devenit simbol, loc al pelerinajelor naţionale, al rugăciunilor pentru pace şi prosperitate. Ars în al doilea război mondial, a fost reconstruit în 1958, prin eforturile unite ale tuturor japonezilor, admiratori deopotrivă ai împăratului Meiji şi ai împărătesei Shoken. În fiecare an, pe data de 3 noiembrie are loc aici festivalul dedicat zilei de naştere a împăratului.
Templul principal, în stil "Nagarezukuri", se ridică deasupra pădurii Yoyogy, în care sunt presărate temple secundare, cu arhitectura îmbinată armonios (Trezoreria, Coridorul rugăciunilor, ce poate cuprinde peste 1000 de credincioşi), şi păstrează, alături de grădina cu irişi, vechea atmosferă din jurul împăratului.
Aspectul actual al oraşului este destul de neobişnuit pentru o mare metropolă. Japonia este zguduită zilnic de şocuri seismice, dar cele cu intensitate mică au o frecvenţă ridicată - cea mai mare întâlnită pe glob. Periodic însă, Capitala este zguduită şi de seisme puternice. Cum acesta oferă adăpost unui furnicar impresionant de oameni şi utilizeză reţele de infrastructuri sofisticate, ea a fost nevoită să se adapteze acestor condiţii. Pe măsură creşterii oraşului, casele mici, din materiale uşoare (diferite produse din lemn şi plastic), căzute sau avariate de cutremure (dintre care cel mai mare a fost în 1923), dar şi la bombardamentele din 1942-1945, au fost înlocuite de îndrăzneţii zgârie-nori.
Aceştia au dat naştere, în principal, cartierului Shinjuku, care a început să "crească" din 1968. Primul a apărut Ksumigaseki Building, cu 36 de etaje, ca o dovadă concludentă a inteligenţei şi spiritului tenace al japonezilor, care au reuşit să găsească soluţii de locuire într-un spaţiu atât de mic şi atât de nestatornic. Arhitectura actuală este o îmbinare a acestor case, mici şi vechi, ce poartă peceta trecutului local, dintre care răsar zgârie-norii cu aspect atât de american.
|
