Preview
Nuvelele lui Liviu Rebreanu
Punct de reper in proza româneasca interbelica , Liviu Rebreanu , scriitor nascut într-o lume robusta de tarani ardeleni , inseamna deopotriva continuitate si ruptura , traditie si inovatie .Înciuda aparentei de spirit greoi , masiv , creatia sa , extrem de variata sub raport tematic si artistic , ramâne momentul de referinta , punctul de plecare in orice analiza a prozei românesti din primele decenii ale secolului XX .
Nascut la 27 noiembrie 1885 la Târlisaua , in tinutul Nasaudului , Liviu este cel dintâi venit pe lume intr-o familie numeroasa ( 14 copii ) , a unui invatator , Vasile Rebreanu , fost coleg de scoala si prieten cu George Cosbuc . Cei dintâi ani ai existentei sale se desfasoara în Nasaud , iar scoala primara o face cu tatal sau , la Moieru .
Urmeaza 2 clase la gimnaziu graniceresc din Nasaud , trei clase la liceul german din Bistrita si înca trei la scoala de Honvezi din Sopron ( Ungaria ) , unde isi ia bacalaureatul . În toamna anului 1903 pleaca la Budapesta cu intentia de a studia medicina , dar starea materiala a familiei lui îl determina sa intre ca bursier la Academia Militara "Ludoviceum" din Budapesta pâna in 1906 , când iese sublocotenent în armata austro-ungara . Cariera militara a scriitorului se încheie în 1908 , în urma unui conflict cu autoritatile , dupa ce fusese repartizat la garnizoana honvezilor regali din Gyula . Participând la serbarile "Astrei" , cunoaste scriitori din tara si e decis sa treaca muntii , episod care se va petrece in 1909 . La scurt timp , în 1910 , e arestat la cerera guvernului austro-ungar si dupa o perioada dedetentie la Vavaresti , e extradat si întemnitat la Gyula . În închisoare , traduce din M Gorlei . Prima parte a activitatii lui ca scriitor se desfasoara în spatiul jurnalisticii , apoi va colabora la "Lumina" , "Flacara" , "Revista id.. "... Debuturile atât de putin semnificative ale autorului , nu se explica numai prin evolutia prea înceata a talentului sau ci si prin natura geniului în care s-a încercat ; creator obiectiv prin îngramadire de imponderabilitate si prin constructie arhitectonica , chiar si în operele din urma talentul lui se desfasoara lent si nu se poate fixa în plas interesului unei constructii laborioase decât dupa un numar destul de mar de pagini ..."
( E. Rovinescu , Istoria literaturii române )
|
