Preview
Moara cu noroc
Caracterizarea lui Ana
Ana sotia cizmarului Ghită ,mamă a doi copii,împărtăseste acelasi destin tragic, pentru ca încalcă virtuti morae importante,cum ar fi cinstea si corectitudinea fată de sotul ei , pe care îl însală cu Lică.
Potretul fizic,realizat direct de către autor, simbolizează fondul său moral în care tandretea,duiosia si căldura sufletească ar fi putut da echilibru caminul ei :,,Ana era tânără si frumoasă(...)fragedă si subtirică (...), sprintenă si mlădioasă.
La rândul ei, Ana, " prea tânără, prea asezată si oarecum prea blândă la fire ", desi nu vrea să deranjeze pe nimeni cu tristetile ei, nu putea să nu înregistreze dureros înstrăinarea lui Ghită. Văzând că sotul ei îsi ascunde cu mare grijă atât afacerile, cât si frământările, " Ana era adânc jignită; ea ar fi dorit să afle mai mult, se simtea în drept a cere să stie tot si nu putea să-l ierte pe Ghită pentru lipsa lui de încredere ". Când acesta, simtind-o tulburată de tot felul de bănuieli rele, îi aminteste că altii au avut necazuri mai mari, Ana izbucneste: " - Ce-mi pasă mie de altii ! Mai mult amar n-a fost în viata lor întreagă decât este acum în sufletul meu; e mai grozav să trăiesti cum trăiesc eu, decât a fi ucis în drum. Tu nu mă omori, Ghită: mă seci de viată, mă chinuiesti, îmi scoti răsuflare cu răsuflare viata din mine, mă lasi să mă omor eu din mine ".
Cu toate acestea, Ana, crescută de mama ei în traditia devotamentului fată de cămin, fată de bărbat si copii, nu se lasă zdruncinată în convingerea că Ghită e om cinstit. Ea îsi face adesea reprosuri că n-a stiut să fie tot timpul alături de el, să-l ajute la vreme, pentru a nu cădea în ispita lui Lică. Si, cu toate că amărăciunea pe care o simtea în suflet o făcea să nu mai poată surâde usor, iar iubirea ei devenise tristă si lipsită de entuziasm, ea tot pe Ghită îl avea la inimă. Iar în momentele de dezamăgire simtea mai puternic nevoia de a i-o spune. Atunci când el a acuzat-o brutal că ..e de concentrare a sensibilitătii pentru luarea unei decizii dificile: " Tu esti om, Lică, iar Ghită nu e decât muiere îmbrăcată în haine bărbătesti, ba chiar mai rău decât asa ". Spre aceeasi concluzie ne conduce si reactia Anei în momentul cel mai dramatic. Strigătul disperat : " Nu vreau să mor, Ghită ! Nu vreau să mor ! ", rugămintea adresată lui Lică de a o ridica sunt de ajuns pentru a convinge că, desi o sacrifică, Slavici gândea, ca si Ana, că viata e mai frumoasă decât moartea.
|