Preview
Giuseppe Verdi
Nascut în 1813, la Rocele, un sat mic, nu prea departe de Parma. �n ciuda celebritatii, a recunoasterii generale a geniului sau, Verdi a ramas toata viata legat de zona în care s-a nascut, valea fluviului Po (Pad). Parintii sai, nestiutori de carte, vor mai mult pentru fiul lor. Cu preotul catunului natal va învata sa citeasca si câte ceva despre muzica. Dupa ce tatal sau îi ofera o veche si defecta spineta, care va fi totusi, reparata, copilul. �n vârsta de zece ani, este dus la Busseto, satul alaturat, însa unul mult mai mare decât catunul în care s-a nascut, dat în gazda la un cizmar sarac, si unde merge la o scoala adevarata, dar învata sa si cânte la orga, "meserie" din care, peste doi ani, va câstiga si o modesta suma de bani.
La Busseto studiaza muzica cu Ferdinando Provesi, organist si dirijor al orchestrei municipale si profesor de muzica. Tot aici îi cunoaste pe oamenii importanti ai localitatii, Antonio Barezzi, bacan si fabricant de bauturi alcoolice, care îl va primi în casa sa si , împreuna cu Provesi, vor decide ca tânarul Giuseppe trebuie sa studieze la Milano! �nsa Verdi nu va fi primit la conservator, fiindca a depasit limita de vârsta, ba, mai mult, este strain, deoarece ducatul de Parma nu este provincie austriaca! �n plus, nu era bun pianist, asa încât se va resemna sa ia lectii particulare si sa învete singur, timp de trei ani, din 1832 si pâna în 1835. �n urma mortii lui Provesi, în 1836 Verdi va candida la posturile ramase vacante si va deveni "maestro di musica" al acestui mic orasel care este... satul Busetto. Decizia sa de a ramâne la Busetto a fost determinata si de casatoria cu fiica protectorului sau, Marherita Barezzi. Astfel, timp de doi ani ramâne aici, îndeplinindu-si constiincios obligatiile ce decurgeau din functiile ocupate. Compune mult, doua simfonii, chiar si o opera, Rocester, pe care o ofera, dar fara succes, teatrului din Parma. Dorinta tinerilor Giuseppe si Margherita este sa plece la M..optzeci de ani face dovada unei stralucite tinereti în capodopera cu acelasi nume, în care, în sfârsit, orchestra devine, alaturi de cântareti, un partener adevarat, facând sa straluceasca melodia în mii de lumini, într-un râset enorm si orbitor.
Verdi nu va mai termina niciodata Regele Lear. Ultimele lui pagini sunt cele Quatro pezzi, piese religioase.
La 26 februarie 1901, zeci de mii de italieni îl vor conduce pe Verdi la locul odihnei sale vesnice, cântând Va, pensier.
|
