Preview
Gioacchino Rossini
(1792-1868)
"Lebada din Pesaro", cum a fost numit compozitorul, Rossini s-a nascut în anul 1792, fiu al unui cornist si al unei cântarete ("prima donna" în mici trupe). Deci, viata sa se desfasoara, înca de la început, sub semnul operei buffe. �ntrucât tatal sau cânta mereu în fanfara municipala, micul Giacchino (asa si-a scris el întotdeauna prenumele!) este antrenat de la o vârsta frageda în aceasta: exista o mentiune oficiala a numelui sau care ni-l arata cântând la trianglu (contra plata!) la vârsta de sase ani si jumatate. Cât despre mama sa, al însusi spunea mai târziu ca nu cunostea notele , ci se conducea numai dupa ureche.
�ntrucât parintii lui erau mereu plecati în turnee de provincie, el a fost lasat în grija unei bunici si dat în ucenicie la un potcovar. �n plus, doi canonici, fratii Malerbi îi dau primele lectii de cânt si de ... bucatarie. (se cunoaste pasiunea compozitorului, ajuns în culmea gloriei, pentru ...gastronomie,.
�nsa, ceea ce este cel mai importat, în biblioteca acestora, la care copilul are acces neîngradit, se gasesc mai multe partituri de Haydn si de Mozart, de care el profita. Pe când avea doisprezece ani, si o frumoasa voce de tenorino, întâlnindu-se cu parintii sai la Ravenna, pe nepusa masa, este solicitat sa-l înlocuiasca pe ...basul trupei. Este probabil, momentul în care începe o viitoare cariera în opera, marcata de gustul sau pentru teatru, pentru o anumita ...trândaveala si pentru gluma.
Dupa ce familia sa se muta la Bologna - important centru muzical al vremi, începe sa studizez serios si sistematic aceasta arta, muzica, cu care raporturile sale de pâna acum ca fost doar întâmplatoare. Continui sa apara pe scena când i se iveste ocazia, dar, ceea ce este cel mai important, compune. De la vârsta de cincisprezece ani dateaza cele Sase Sontae á quatre (pentru coarde), debordând de fantezie, de spirit, dar solid ancorate în tehnica de constructie pe care a deprins-o din paginile lu..în lumea operei. Ultima sa compozitie, în care se simt, totusi câteva slabiciuni, îi aduce propuneri materiale seducatoare, dar care nu se vor împlini. Bolnav, epuizat psihic si moral, rataceste prin orasele Italiei; în 1855 revine la Paris unde va ramâne pâna la moarte si unde tine un salon prin care trec artisti, muzicieni, scriitori. Chiar si Wagner este primit aici. �n toti acesti ani a compus foarte putin: un Stabat Mater (1842), o mica Messa solemna, câteva cântece pentru voce si pian.
|
